Răsfrângeri

păreri, preferințe personale și impresii

Anne Boleyn. Iubirile lui Henric al VIII-lea, de Brandy Purdy

Brandy Purdy (cunoscută drept Emily Purdy în UK), este o scriitoare din Beaumont, Texas, SUA, despre care se știu puține lucruri. Și-a publicat singură cărțile până când a fost descoperită de edituri. În viața personală, este foarte timidă.

Brandy Purdy - Anne Boleyn. Iubirile lui Henric al VIII-lea
Titlul: Anne Boleyn. Iubirile lui Henric al VIII-lea
 Titlul original: The Boleyn Wife
 Autoare: Brandy Purdy
 Traducător: Alina Ștefănescu
Editura: Litera
Categoria: Literatură universală, Ficțiune istorică
Colecţia: Iubiri și destine
ISBN: 978-606-741-150-8
Anul apariției originalului: 2010
Anul apariţiei ediției prezente: 2014
Numărul de pagini: 320

De când cu Surorile Boleyn de Philippa Gregory și ecranizarea, m-a prins așa, o obsesie față de Henry VIII și Anne Boleyn, atât ca personaje cât și ca figuri istorice reale, determinându-mă să caut mai multe informații și documentare despre ei. Apoi am vizionat și Dinastia Tudorilor. Cred că din atâta pasiune, am ajuns să atrag asupra mea ceva, căci la scurt timp după ce terminasem serialul, am zărit la un chioșc de ziare cartea Anne Boleyn. Iubirile lui Henric al VIII-lea, de Brandy Purdy.  :))  Eram grăbită și nu mi-am putut-o cumpăra atunci, dar mi-am comandat-o online.

Regele Henry al VIII-lea,
la aprox. 40 de ani
sursă foto

Acest roman ne prezintă prin filtrul ficțiunii istorice ascensiunea și decăderea celei care a fost cea de a doua soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei, Anne Boleyn, însă ne relatează și despre următoarele trei soții, Jane Seymour, Anne de Cleves și Katherine Howard. Totul este povestit din perspectiva lui Jane Parker – aceasta a fost căsătorită cu George Boleyn (fratele lui Anne), primind titlul de vicontesă de Rochford.


Regina Anne Boleyn,
la aprox. 33 de ani
sursă foto

În viziunea altor autori, Jane a trecut aproape neobservată, dar Brandy Purdy ne-o prezintă într-o ipostază care în mare parte m-a amuzat cum a fost redată. Reiese că Jane Parker a fost o femeie extrem, extrem de frustrată, bolnavă de gelozie și ușor paranoică, dornică de a ne împărtăși bârfe pentru a dobândi puțină atenție.


Autoarea ne-o înfățișează pe Anne Boleyn ca și cum nu ar fi trecut niciodată cu adevărat peste iubirea ei pentru Harry Percy și a evidențiat mult relația strânsă dintre ea și fratele ei George, aceasta fiind sursa care alimenta ura (exagerată a) lui Jane față de Anne și dorința de a se răzbuna pe ea.


Deși mi-a amintit (foarte) puțin de stilul Philippei Gregory, Brandy Purdy s-a dus într-o cu totul altă direcție, căci și-a luat libertatea de a insera și un episod erotic între două personaje ce nu a avut loc în realitate și care dacă ar putea afla, s-ar răsuci în morminte. :)) Acesta este principalul motiv pentru care mulți cititori și-au exprimat nemulțumirea, considerând cartea ca fiind una de o calitate îndoielnică. E drept că nici mie nu mi-a plăcut acel pasaj, mi s-a părut total neinspirată alegerea respectivelor personaje, dar făcând abstracție de asta, per ansamblu nu mi s-a părut o carte scrisă prost, ci mi-a plăcut într-o oarecare măsură.


*****


Turnul Londrei
Fotografie din arhiva personală

Două fragmente:

Purtarea ei era de o naturalețe regească, de parcă Mama Natură prevăzuse de la bun început că ea avea să fie regină. Cu fiecare gest, cu fiecare mișcare a capului și a mâinilor, cu fiecare pas părea că plutește, ca într-un dans plin de grație. Vocea îi era catifelată, râsul ca o melodie, iar mintea îi strălucea precum argintul în soare și era la fel de ascuțită ca cea mai tăioasă dintre săbii. (pag. 11)

Anne s-a smucit din strânsoarea străjerilor și s-a uitat sfidătoare în mulțime.
 – Este  adevărat că îmi iubesc fratele! a rostit ea cu mândrie. Rușine să-i fie oricui încearcă să pângărească această iubire cu închipuiri murdare și haine!

Toți ochii erau ațintiți asupra ei când a dat să urce pe estradă. Se misca cu atâta grație, cu fustele ei din catifea neagră care păreau să le șoptească treptelor în urma ei, cu mânecile ei atârnânde și cu manșetele lor adânci ce se legănau cu măiestrie. Când a ajuns în vârful estradei, o rază de lumină a izbutit să străbată prin fereastra cu boltă înaltă, învăluind-o pe Anne într-o lumină aurie. Ea știa foarte bine cât de importante erau impresiile, așa că a zăbovit acolo pentru o clipă, într-o poză maiestuoasă, ridicându-și mâna dreaptă ca să apuce pandantivul în formă de B ce i se odihnea la baza gâtului. (pag. 210)
Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: