Răsfrângeri

păreri, preferințe personale și impresii

La râul Piedra am şezut şi am plâns, de Paulo Coelho

Paulo Coelho s-a născut pe 24 august 1947 în Rio de Janeiro, Brazilia. A urmat școala iezuită și încă din adolescență și-a dorit să devină scriitor, contrar insistențelor mamei, care ar fi vrut să se facă inginer, precum tatăl său. Acest lucru i-a determinat pe părinți să-l interneze la 17 ani într-o clinică pentru boli mintale, de unde a ieșit înainte de vârsta de 20 de ani. Pentru a-și liniști părinții, s-a înscris la Drept, dar un an mai târziu a abandonat cursurile și a călătorit prin America de Sud, Africa de Nord și Europa, abordând stilul hippie. După niște probleme cu consumul de droguri, s-a întors în Brazilia unde a lucrat drept compozitor pentru câțiva muzicieni, fiind acuzat de magie și activități oculte, din cauza influenței din versurile pe care le realiza. După aceea s-a angajat ca actor și jurnalist, în cele din urmă ajungând să ocupe poziția de director de teatru, apoi s-a dedicat carierei de scriitor.

În 1986 a cunoscut o puternică transformare spirituală, pe fondul drumului său la Santiago de Compostela în nord-vestul Spaniei. De atunci, a scris numeroase cărți cu teme spirituale, psihologice, memorialistice, devenind unul dintre scriitorii contemporani care înregistrează vânzări uriașe la nivel mondial. Romanul Alchimistula fost considerat un fenomen internațional deoarece a înregistrat vânzări de peste 65 milioane de copii traduse în 80 de limbi, fapt ce a determinat înscrierea lui Coelho în Cartea Recordurilor drept cel mai tradus autor în viață. Este foarte activ pe rețelele de socializare, unde ocupă poziții fruntașe în topurile autorilor cu cei mai mulți fani.

În cartea aceasta, La râul Piedra am şezut şi am plâns (1994), am descoperit multe lupte interioare, dar şi multă spiritualitate. Eu văd în ea o lecţie despre momentele de cotitură din viaţă, când eşti nevoit să alegi între două lucruri foarte importante. Este o carte care indeamnă pe cel ce are vise, să le urmeze, să-şi lase inima să aleagă.

Râul Piedra, Spania
Sursă foto
 
Mi-au plăcut în mod deosebit, următoarele pasaje:

La râul Piedra… am şezut şi-am plâns. Legenda povesteşte că tot ce cade în apele acestui râu – frunzele, insectele, penele păsărilor – se preschimbă în pietrele din albia lui. Ah, ce n‑aş da să‑mi pot smulge inima din piept şi să dau cu ea de‑a azvârlita pe firul apei, şi atunci nu m‑ar mai încerca nici durere, nici dor, nici amintiri. La râul Piedra am şezut şi‑am plâns. Gerul iernii mă face să‑mi simt lacrimile pe obraji, şi ele cad, amestecîndu‑se cu apele îngheţate ce curg prin faţa mea. Undeva râul acesta se împreună cu altul, apoi cu altul, până când – departe de ochii şi de inima mea – toate apele astea dispar în mare.

Fie ca lacrimile să‑mi curgă atât de mult, încât iubitul meu să nu ştie niciodată că într‑o zi am plâns de dorul lui. Fie ca lacrimile să‑mi curgă atât de mult, încât să pot da uitării râul Piedra, mânăstirea, biserica din Pirinei, ceaţa, potecile pe care le‑am bătut împreună.
Voi uita drumurile, munţii şi câmpiile din vise­le mele – visele care‑mi aparţineau şi pe care to­tuşi nu le cunoşteam.”Aş fi putut. Nu vom ajunge niciodată să înţelegem semnificaţia acestor vorbe. Căci, în toate momentele vieţii noastre există lucruri care s-au putut întâmpla, dar până la urmă nu s-au întâmplat. Există clipe magice care trec neobservate şi – brusc – mâna destinului ne schimbă universul.

Râul Piedra, Spania
Sursă foto

Ştiu că dragostea şi barajele sunt totuna; dacă laşi o fisură pe unde să se poată strecura un firicel de apă, în scurt timp acesta va face să se prăbuşească întreaga construcţie – şi vine o clipă când nimeni nu va mai putea stăpâni forţa viiturii.
   Dacă zidurile se prăbuşesc, dragostea le ia locul; nu mai contează ce este posibil sau imposibil, nu mai are importanţă dacă o putem păstra lângă noi pe fiinţa iubită – a iubi înseamnă a pirde controlul.

– Care e drumul tău?
– Drumul aceluia care caută dragostea.
Rămâne o vreme jucându-se cu sticla aproape goală.
– Şi dragostea e un drum complicat – sfârşi el.
– Fiindcă, pe drumul acesta, lucrurile fie te înalţă la cer, fie te atrag în iad – zic eu, fără a fi sigură că se referea la mine.

– Scrie tot ce simţi. Scoate‑ţi totul din suflet, pune totul pe hârtie şi apoi aruncă totul. Legenda zice că râul Piedra e atât de rece, încât tot ce cade în el – frunze, insecte, pene de păsări – se preschimbă în piatră. Cine ştie dacă n‑ar fi o bună idee să-ţi arunci suferinţele în apa lui?

– Dragostea rămâne. Doar oamenii se schimbă! Am râs şi ea mi‑a făcut un semn cu mâna.
Am privit mult timp râul. Am plâns până când am  simţit că‑mi secaseră lacrimile.
Atunci am început să scriu.


Râul Piedra, Spania
Sursă foto

 – Ea mi-a arătat unde erai. Şi mi-a spus că m-ai aşteptat toate zilele astea. Ochii mi s-au umplut de lacrimi.
– Şi voi continua să şed lângă tine cât timp vei sta pe malul râului. Şi dacă te vei duce la culcare, eu am să dorm în faţa casei tale. Şi dacă vei pleca departe de aici, eu am să merg pe urmele tale.
Până când îmi vei spune: pleacă. Şi voi pleca, dar am să te iubesc tot restul vieţii mele.

*****
Nu vreau să fac rezumatul romanului, doar să spun că la un moment dat în viaţă, există un râu pentru fiecare suflet care plânge. Există vise care se îndeplinesc, dar care durează sau nu. Pentru ele se merită să-ţi deschizi inima, să-ţi învingi temerile. Dar cum rămâne pentru cei care nu mai au vise sau care nu mai cred în ele? Mi-a atras atenţia exerciţiul Celuilalt. O autoanaliză asupra a ceea ce ai fost în trecut şi ceea ce eşti acum. Acest lucru ne ajută să descoperim ceea ce ne dorim cu adevărat pentru noi, în momentele de răscruce.
Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: